Istoria sportului constănțean (32). Perioada 1989-2008

Se mișcă lucrurile și în ciclism. După șapte ediții ,,comuniste'', Turul Dobrogei revine în actualitate, cu edițiile din 2007 și 2008, foarte meticulos supervizate de DSJ și Consiliul Local Constanța. Succesul întrecerii a fost atât de evident, încât Federația Română de Ciclism a decis ca, în 2009, Turul României să plece din Constanța. Grupările reprezentative sunt Bilal Constanța și Delma Medgidia, aceasta din urmă incluzându-l pe Marius Petrache, campion național în probele de fond.
O situație specială o prezintă artele marțiale. La Constanța, cea mai veche dintre ele este judo-ul, practicat pentru prima oară în mod organizat sub conducerea lui George Ungureanu, în Institutul de Marină Militară, la începutul anilor '70. Elevul său Gelal Feuzi activează din 1975 în același loc: fostul CSȘ2, actualul LPS Nicolae Rotaru. Rodul perseverenței și priceperii sale: peste 250 de medalii la CN, zeci de sportivi promovați la loturile naționale și... titlul de antrenor emerit. O altă figură marcantă a artelor marțiale dobrogene este Florin Iordănoaia, cu o activitate debutând în 1981, cu Kung-Fu, după care trece la Wu-Shu,apoi, în 1991, în cadrul Ligii de Arte Marțiale Marea Neagră, la Kyokushinkai, pentru a se stabili, în 2001 (Clubul Sportiv Marea Neagră), la Karate Modern Shoto-Ryu și, din nou, Kung Fu. Un alt club cu bune rezultate: Karate Dinamic (Valerian Mușat). Ceea ce conferă o notă aparte artelor marțiale din județul nostru este... marea lor diversitate. În prezent, activează, spre exemplificare, în afara celor pomenite mai sus, echipe numite: Oyama Karate, Kaibukan, Aikido, Shinto, Muay-Tay, Shiai, Tai-chi-do-ryu, Shobu, Tomis Karate, Karate Tradițional, Sakura (toate din Constanța), Tagay ai-Ryu (Cernavodă), Ta-Keon (Hârșova), Shindao (Mangalia), Sawaki (Medgidia). Ca o mamă grijulie, DSJ le încurajează, le sprijină și le protejează, după merite și în condițiile Legii Sportului.
De altfel, conducerea sportului județean, în colaborare cu autoritățile locale și alți sponsori de mare calitate, acordă asistență tehnică și materială tuturor manifestărilor sportive, chiar dacă este vorba despre sporturi speciale, cu statut aparte (Kureș, sporturile de plajă, box profesionist, endurocros, motocros, K-1, unifight sau alte genuri de lupte). De o atenție deosebită se bucură așa-numitul ,,sportul pentru toți'', care are o asociație județeană de profil (președinte: fostul luptător Aidîn Ablez).
Trebuie spus că, din 1990 și până în prezent, DSJ Constanța ( for condus de fosta mare handbalistă Elena Frîncu) a ocupat în permanență primul loc în competiția neoficială, dar onorantă, cu instituțiile similare din țară, iar criteriul principal este foarte simplu: numărul de medalii și de clasări fruntașe la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale, Campionatele Europene și alte mari competiții. Și clubul etalon al sportului constănțean, C.S.Farul, la conducerea căruia se află marele alergător de altădată Ilie Floroiu, a ocupat mai mereu locul I în ierarhia cluburilor non-guvernamentale, sau locul al III-lea în clasamentul general, după ,,granzii'' Dinamo și Steaua. Excelent activează cele două mari rezervoare de talente, CSȘ1 și LPS Nicolae Rotaru, dar și alte grupări, mai mari sau mai mici, din alte localități dobrogene. La Constanța există talente uriașe, activează tehnicieni de mare competență și sponsori generoși. Rezultatul este magnific: în ciuda crizei care afectează toate domeniile social-economice din România, sportul de la malul mării este printre cele mai puternice din țară! (SFÂRȘIT)

NOTĂ: Din 2009, an în care autorul acestei istorii a plecat din țară, s-au întâmplat multe: Fotbal Club Farul a retrogradat și nu reușește să revină în prima ligă; voleiul și handbalul masculin din Constanța domină autoritar pe plan intern; Horia Tecău și Simona Halep sunt vedete autentice ale tenisului mondial; s-au revigorat voleiul și handbalul feminin, dar și rugby-ul și chiar baschetul; Eliza Samara și fetele din jurul ei au adus alte medalii pentru tenisul de masă, ca și gimnasta Ana Porgrass (poate că, totuși, va merge la olimpiadă); Andreea Ogrăzeanu s-a afirmat chiar și pe pistele de atletism externe, și multe, multe altele. Câțiva antrenori de mare clasă ne-au părăsit, din păcate; Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească, pentru cât bine au făcut sportului din această parte a țării. Iată tot atâtea adăugiri care trebuie aduse acestei istorii, pentru a fi cunoscută de toți iubitorii și practicanții sportului local. Nu mă îndoiesc de faptul că un ziarist, sau un tânăr student, sau un tehnician al DSJ va face aceste completări, vizând anii 2009-2012, dar și corectări sau adăugiri la întreaga istorie. Cum ziceau și cronicarii, pe vremuri: eu atâta am putut!
Claudiu Val